Boala parodontală (parodontita), cunoscută popular ca parodontoză este denumirea generală dată unei afecțiuni cronice de tip inflamator a parodonțiului sau a țesuturilor de susținere a dinților. Ce este parodonțiul? Toate țesuturile care mențin dinții în poziție: os, gingie, ligamentul care leagă dintele de os și acționează ca un amortizor de forțe.
Parodontologie
🦷 DIODENTA!
În faza inițială a bolii parodontale apare inflamația gingiei – gingivita. Nu orice gingivită se transformă automat în parodontită, dar orice parodontită este precedată de o gingivită. În acest stadiu, gingivita este complet reversibilă. Odată ce s-a ajuns la boala parodontală, încep să apară pierderi de ligament, resorbții osoase, retracții gingivale și, în fazele mai avansate, mobilități dentare ce se pot solda cu pierderea dinților.
Etiologia bolii parodontale
Factorul determinant al bolii parodontale este placa bacteriană, care, în conjuncție cu alți factori genetici, factori de mediu (ex.: fumatul), boli sistemice, stres, tratamente medicamentoase etc., influențează în sens negativ evoluția bolii.
Deoarece boala parodontală are în cele mai multe cazuri o evoluție lentă și lipsită de durere, multe persoane nu solicită un consult de specialitate la medicul parodontolog, iar astfel de cazuri rămân nediagnosticate până când simptomele avansate, cum ar fi mobilitatea dentară, sunt evidente. Chiar și în aceste stadii avansate, uneori, dinții pot fi salvați, un dinte mobil fiind de preferat unui dinte lipsă.
Simptomatologia bolii parodontale
La ce simptome ar trebui să fii atent?
❌ Sângerările gingivale pot apărea în timpul periajului dentar, la apăsarea gingiilor sau chiar spontan. Pot lipsi la pacienții fumători;
❌ Inflamația gingivală – gingiile au o culoare roșu aprins, violet sau ușor albăstrui;
❌ Retracția gingivală – dinții devin vizual mai lungi datorită tendinței gingiei de a se retrage și a se subția;
❌ Respirație urat mirositoare sau gust neplăcut în gură – datorită cantității mari de bacterii și apariției unor infecții în pungile parodontale;
❌ Uneori, pot apărea dureri la nivel gingival în timpul meselor.
Pentru a avea boala parodontală nu este necesară apariția tuturor simptomelor de mai sus.
Diagnosticul bolii parodontale
Cum se diagnostichează boala parodontală?
Pentru diagnostic, este necesar un consult de specialitate la medicul parodontolog, care va solicita o radiografie de ansamblu a cavitații bucale (panoramică) și va efectua o fișă parodontală clinică (parodontometrie).
Tratamentul bolii parodontale
Cum se tratează boala parodontala?
În parodontoză, tratamentul este complex și urmărește stoparea în evoluție a bolii. În funcție de severitatea acesteia, există mai multe modalități în a o trata:
✅ Terapia inițială parodontală presupune profilaxie dentară (revelarea plăcii bacteriene, detartraj, air-flow, periaj), chiuretaj în câmp închis (SRP) al dinților cu ajutorul chiuretelor și al laserului;
✅ Terapia corectoare chirurgicală – dacă în fazele incipiente este suficientă terapia inițială, în fazele moderate și avansate devine necesară terapia chirurgicală prin chiuretaje în câmp deschis (lambouri), regenerări osoase cu materiale de adiție osoasă, grefe gingivale etc.;
✅ Terapia de menținere – mentenanța parodontală este crucială pe termen lung și presupune ședințe de reevaluare parodontală și igienă mai dese în primul an, pentru stabilizarea în timp a bolii.
În reușita tratamentului parodontal cooperarea pacientului este esențială. Acesta trebuie să înțeleagă importanța unei igiene orale perfecte (perie electrică, duș bucal, ață interdentară, perii interdentare, apă de gură etc.) și vizitele de mentenanță dese.